Există lucruri care nu trebuie demonstrate. Se simt şi atât. Un prieten adevărat ştie ce simţi şi ce ai vrea să spui chiar şi atunci când nu spui nimic. Chiar şi atunci când ţii totul pentru tine.
Iubirea e altfel decât prietenia, mai sofisticată şi mai pretenţioasă. Ea are nevoie de dovezi. E ceva ce se stinge încet-încet dacă nu mai are combustibil. E uşor s-o demonstrezi şi nu ţi se pare ceva imposibil, ceva ce n-ai chef să faci atunci când simţi. Poţi să faci ceva ce ar face fericită persoana ACEEA sau poţi să nu faci ceva ce i-ar crea suferinţă. E atât de simplu să arăţi ce simţi. Dragostea nu aprinde mânia, orice ar fi. Dragostea nu se bucură de nedreptate, ci caută adevărul. Iubirea e ceva simplu pe care am reuşit să-l complicăm. Căruia îi căutăm explicaţii. Suntem răi în numele ei. Şi asta pentru că am uitat să simţim. Am uitat să preţuim ce avem. Şi să deschidem ochii atunci când facem o alegere.
Din fericire, oricând există o scăpare. Nu există the way back, dar există alt drum, mai lăturalnic, mai anevoios, dar de multe ori mai bun.